Date geografice                       Date istorice                 Turism

 

          

 

 

 

           Aşezare geografică

 

        Judeţul Buzău se află în sud-estul ţării şi este limitat de la nord la vest de judeţele Vrancea, Brăila, Ialomiţa, Prahova, Braşov şi Covasna. Teritoriul judeţului Buzău reprezintă circa 2,6% din suprafaţa totală a ţării şi este organizat din punct de vedere administrativ în 2 municipii, 2 oraşe, 81 de comune şi 481 de sate.

Relieful         

        Fiind situat în curbura Carpaţilor, judeţul Buzău se încadrează în regiunea bazinului hidrografic al râului cu acelaşi nume, desfăşurându-se pe trei trepte de relief - munte, deal si câmpie - ale căror altitudini scad de la nord la sud. Cea mai mare altitudine - de 1772 m - aparţine Vf. Penteleu iar cea minimă, de 40 m, se înregistrează în Valea Călmăţuiului. 

            Clima
       Regimul climatic caracteristic judeţului Buzău este temperat continental şi este influenţat de treptele de relief.

             Reţeaua hidrografică 

       Varietatea formelor de relief şi influenţa climei se reflectă în reţeaua hidrografică a judeţului.  Aceasta este reprezentata de râuri, lacuri şi izvoare de apă minerală sulfuroasă. Judeţul Buzău este traversat de râul cu acelaşi nume şi de afluenţii acestuia dintre care mai  importante sunt: Slănic, Niscov, Câlnău, Siriu şi Nehoiu.

 

            Vegetaţia 

  Vegetaţia este etajată în funcţie de relief, climă şi aşezare geografică :
      - etajul subalpin (1400-1450 m): salcie pitică, ienupăr, iarba stâncilor şi anin;
      - etajul coniferelor (1200-1400 m): brad, molid, pin şi tisa;
      - etajul foioaselor (700-1250 m): fag, arin, paltin, ulm;
În zonele de câmpie este prezenta vegetaţia de silvostepă.  

 

           Fauna

        Fauna acestui judeţ este foarte bogată aici putându-se întâlni animale ca: ursul brun, cinteza alpina, porc mistreţ, râsul, jderul şi multe altele.

                       

         Rezervatii naturale

       În judeţul nostru au fost declarate rezervaţii naturale: Pădurea Spătaru, Pădurea Frasinu, Pădurea Milea-Viforata, Pădurea Valeanca, Pădurea Bradeanu, Vulcanii Noroioşi-Pâclele Mari şi Pâclele Mici, Blocurile de Calcar de la Bădila şi Sarea lui Buzău, Carstul de sare de la Mânzăleşti şi multe altele.

 

 

              Date istorice

            Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul judeţului Buzău au demonstrat prezenţa omului în acest spaţiu începând cu paleoliticul mijlociu dupa cum atesta descoperirile de la Aldeni si Monteoru, unde au fost identificate unelte, arme din piatra cioplita si vase din ceramica apartinand culturii Boian si Montoru.
       Situat la interferenta celor provincii romanesti, Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea, tinutul Buzău a functionat ca o adevarata placa intre acestea, asigurand trainice legaturi intre locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-Pontic.
       Procesul de inchegare a statului de-sine-statator Tara Romaneasca cuprinde acest spatiu ca parte organica, pozitia lui de margine conferindu-i un rol de aparare de prim rang si o oarecare individualitate politica.
       Judeţul Buzău apare pentru prima data in documentele de la 1481 mentionat ca unitate administrativa iar targurile Buzău si Ramnicu Sarat au fost mentionate documentar pentru prima data in 1431, respectiv 1439.

         In anul 1500 in timpul domniei lui Radu cel Mare, orasul Buzău a devenit resedinta episcopala, jucand un rol important in dezvoltarea spirituala a judeţului. Prin reorganizarea Bisericii, in vremea domniei lui Radu Celare, devine sediu episcopal, completandu-si astfel functiile creatoare. In ciuda numeroaselor distrugeri pe care le-a suferit, Buzăul a continuat sa fie unul dintre cele mai de seama orase ale tarii.

        

        Tezaurul de la Pietroasa, cunoscut şi sub numele popular de "Cloşca cu puii de aur" a fost descoperit în martie-aprilie 1837 de doi ţărani în timp ce luau  piatră de pe dealul Istriţa (750 m). Din tezaurul compus iniţial din 22 de piese, autorităţile au putut recupera doar 12, în greutate totală de aproape 19 kg. Dintre acestea cinci sunt lucrate doar din aur: un platou mare, o cană (oenochoe), o pateră cu decor în relief şi o statuetă în centru, un colan cu inscripţie şi un colan simplu, iar şapte sunt împodobite şi cu pietre preţioase: un colan, patru fibule şi două vase poligonale, unul octogonal şi altul dodecagonal. Cele zece piese pierdute au fost probabil trei colane, dintre care unul cu inscripţie, o cană asemănătoare cu cea păstrată (oenochoe), o pateră simplă, nedecorată, o fibulă mică, probabil pereche cu cea mai mică dintre cele păstrate, şi două perechi de brăţări încrustate cu pietre.

       

              Evenimentele din secolul al XIX-lea au avut o înrâurire deosebită asupra judeţului Buzău, fapt demonstrat de însufleţirea cu care participa la ele locuitorii acestei vetre de tara. Buzăul a fost cel dintâi oraş de provincie în care, in timpul revoluţiei de la 1848, s-au înfiinţat detaşamente ale gărzii naţionale, s-a alăturat cu ardoare mişcării unioniste de la 1859. Războiul pentru cucerirea independenţei de stat a mobilizat toate forţele valide ale judeţului. Actele de eroism, săvârşite la Griviţa, Rahova si Smardan de Regimentele 8 si 9 Dorobanţi din Buzău li s-au adăugat numeroase sacrificii ale tuturor locuitorilor.
      Buzoienii au participat cu entuziasm la războiul pentru reîntregire naţională precum si la al doilea război mondial.
           In prezent, fiind amplasat intr-un cadru natural pitoresc oferit de Munţii Buzăului şi ai Vrancei, judeţul Buzău este unul dintre cele mai dezvoltate judeţe ale tarii. Beneficiind de valoroase monumente istorice si de arhitectura, muzee, case memoriale si obiective turistice, teritoriul judeţului Buzău se numara printre zonele de interes turistic ale tarii.

        Turismul

Statiunea balneoclimaterica de la Sarata-Monteoru

Statiunea se gaseste la o distanta de 18 km de Buzău si este situata la o altitudine de 86 m.

Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari

Rezervatia geologica "Vulcanii Noroiosi" se afla intre Valea Buzăului si cea a Slanicului si se numara printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Buzău.

Biserica Banu

Se afla in partea centrala a Buzăului si a fost ridicata in 1722 de catre sotia lui Serban Cantacuzino.

 

  

Palatul Episcopal

Lacasul a fost ctitorit de Radu cel Mare in 1500 si a fost reconstruit in 1649 de catre Matei Basarab. In prezent palatul este sediul Episcopiei Buzăului si dispune de o biblioteca ce cuprinde manuscrise rare si carti vechi de mare valoare. 

            Muzeul Chihlimbarului

           Muzeul, care este adapostit de o cladire monument de arhitectura, expune mai multe varietati de chihlimbar, de la cel comun de culoare galbena la cel de culoare verde sau neagra-care este si cel mai pretios.

 

 

Teatrul "George Ciprian"

Teatrul a fost infiintat in 1996 si este primul teatru romanesc de proiecte. Institutia poarta numele cunoscutului dramaturg George Ciprian.

Muzeul Judeţean

Acesta a fost infiintat in 1895 si functioneaza intr-o cladire monument de arhitectura. Muzeul expune in salile sale etnografie si arta populara, istorie si arta, beneficiind de un bogat patrimoniu ce numara peste 46000 de piese reunite in colectii valoroase.

 

Tabara de sculptura "Magura"

Expozitia de sculptura in aer liber se afla la 30 km de munucipiul Buzău, nu departe de manastirea Ciolanu. Aceasta a fost deschisa in 1970 si cuprinde 256 de lucrari, fiind cea mai importanta expozitie de gen din Romania

 

Trasee turistice
        Vf. Penteleu - Crucea Fetei - Comandau

        Vf. Penteleu - Piciorul Caprei - Monteoru - Varlaam

        Buzău - Maracineni - Cernatesti - Beceni - Vintila Voda - Manzalesti - Lopatari 

        Buzău - Merei - Sarata Monteoru

        Buzău - Patarlagele - Colti